jurnal public

... al unui inginer

Sunday, June 21, 2009

Marea!

Sambata dimineata, dupa 4 ore de somn, ne-am trezit cu noaptea in cap si am pornit spre marea cea mare. Am gasit-o asa cum nu am mai gasit-o vreodata: curata, linistita la inceput, apoi furioasa... E drept ca de data asta am cautat-o in alta parte, acolo unde marea e libera si neimblanzita. Am incercat sa mergem pe plaja de la Vadu, dar am sfarsit prin a ne bucura de mare in comuna Corbu.

Plaja de la Vadul, situata la 15 km nord de Navodari, este o limba de nisip lunga de aproape 36 km, care se interpune intre mare si delta. Aceasta frantura de rai, parte a Biosferei Delta Dunarii, este rezervatie naturala. Acesta este motivul pentru care nu am putut merge acolo si sper ca aceasta sa fie si forta care sa o salveze de la disparitie.

Plaja din Corbu este insa cea de care ne-am bucurat. O mana de corturi aruncate pe o plaja curata, cu un nisip extrem de fin. Cativa oameni intinsi la soare, si zmeie care se luptau cu vantul. Ne-am bucurat de ea pana cand frigul ne-a trimis departe.

Ne-am oprit in Constanta unde am mancat bine; apoi ne-am intors acasa. Ne vom intoarce!

Wednesday, June 10, 2009

What is your current job status?

LinkedIn isi propune intr-un sondaj sa afle care este spiritul angajatilor in aceasta perioada de criza. Intr-o saptamana, aproximativ 3500 de persoane din intreaga lume au raspuns intrebarii: “What is your current job status?”, iar rezultatele sunt surprinzatoare (cel putin pentru mine...): aproximativ 40% dintre cei care au raspuns sondajului isi cauta in mod activ o noua slujba (21% dintre ei nu au in prezent nici un loc de munca)



Insa mult mai surprinzator este urmatorul graphic: 40% din subiectii cu varsta de peste 55 ani nu au un loc de munca, dar cauta unul in mod activ:



Pe tine cum te afecteaza criza financiara?

Thursday, January 08, 2009

... despre criza

Cum puteti califica gestul de a da unui muncitor care castiga doar 14.000 de dolari pe an o ipoteca fara avans si fara nicio plata in primii doi ani ca sa-si cumpere o casa de 750.000 de dolari si apoi sa pui laolalta acea ipoteca impreuna cu 100 altele si sa faci obligatiuni - pe care Moody’s si Standard & Poor’s le evalueaza cu rating AAA - si apoi sa le vinzi altor banci si fondurilor de pensii din lumea intreaga?[...] Daca asta nu e o schema piramidala, atunci ce e?

Thomas L. Friedman

(Thomas L. Friedman a castigat trei premii Pulitzer: 1983, 1988, 2003)

Sursa: Business Magazin

Sunday, December 21, 2008

Guvernul lui Basescu

Au trecut trei saptamani de la alegerile parlamentare. Avem un parlament in trei culori (rosu, galben si ... portocaliu), un guvern, un program de guvernare...

Desi are o sustinere de 70% in parlament, guvernul asta mi se pare ca e cel mai aiurea guvern din '89 si pana astazi.

O alianta pe care nimeni nu ar fi acceptat-o inainte de alegeri; o alianta ce pare ca nici acum nu poate fi acceptata (Adrian Nastase numeste acest guvern: Guvernul Basescu 2, Ion Iliescu spune ca el ar insemna "subordonarea partidelor voinţei lui Băsescu").

Vom trai si vom vedea...


Foto: paunescuadrian.blogspot.com

Tuesday, December 16, 2008

In conditii de criza economica: chirias sau proprietar?

Unicredit Tiriac: 13.50% dobanda pentru depozitele deschise pe doua luni pana la 31 decembrie 2008. *

BNR: 3.9249 RON/EURO cursul de referinta din 15-dec-2008.

Am incercat un calcul simplu pentru a afla daca, in aceste conditii, e mai eficient (din punct de vedere pur economic) sa fii chirias sau proprietar.

O suma de 30 mii EURO, depusa intr-un cont de depozit in RON, genereaza o dobanda de 337.5 EURO/luna, mai mult decat chiria pentru o garsoniera intr-o zona buna a orasului :)

______________
* Am ales dobanda de la Unicredit Tiriac pentru ca eram familiarizat cu oferta lor, neinsemnand insa ca aceasta e cea mai buna oferta din piata...

Friday, December 12, 2008

Dow Jones after the Great Depression

"The high of 381.17 on September 3, 1929, would not be surpassed until 1954, in inflation-adjusted numbers."

Sursa: Wikipedia

Friday, November 28, 2008

AdSense Quick Cash

... primii bani de la Google AdSense: 107.78 USD!

Pentru ca cecul era trimis prin "regular mail", a durat mai mult de doua luni pana cand l-am primit acasa. Era emis de Citibank, si singura banca la care putea fi incasat in Romania era BCR (se pare ca Citibank Romania este doar o franciza si nu prea are legatura cu banca mama). A doua zi l-am depus la banca pentru decontare, dar banii i-am primit dupa inca vreo doua luni. Sa va mai spun si ca BCR si-a oprit un comision de 10%?

Acum banii de la Google AdSense se pot incasa prin Western Union; dureaza mai putin de doua zile, iar comisionul este ZERO! :)


Wednesday, November 19, 2008

Alb sau Negru?

La sfarsitul saptamanii trecute, Compa a publicat rezultatele financiare pentru trimestrul III. Dar un adevar poate fi spus in mai multe feluri... Sunteti curiosi cum ajunge stirea in presa romaneasca? Prima varianta e din Wall-Street, a doua din Ziarul Financiar:

Friday, October 24, 2008

Salariile IT din Romania in 2008

ghidul-salariilor.ro (despre care am mai scris aici) a publicat astazi rezultatele finale cu salariile IT din Romania pentru 2008.

Asa cum era de asteptat, un angajat din Bucuresti castiga cu 30% mai mult decat unul din Cluj sau Timisoara si aproape dublu decat unul din Constanta, Galati, Mures sau Oradea!


Wednesday, October 08, 2008

Ziua neagra a Bursei de Valori Bucuresti

Nori negri se adunau inainte ca Bursa de la Bucuresti sa-si deschida portile. Bursa japoneza trece printr-un adevarat cutremur: indicele Nikkei a incheiat sedinta de miercuri in scadere cu 9,38%, cea mai mare cadere inregistrata la Tokyo din 1987.

La Bucuresti, dupa o ora de haos, majoritatea titlurilor inregistrau o pierdere de 15% (pragul maxim de variatie pentru o zi); moment in care se decide inchiderea tranzactiilor.

Asta a fost azi. Ce va fi maine?

Adrian Manaila, seful societatii de brokeraj Eldainvest: "E incredibil ce se intampla. Ma uit si nu-mi vine sa cred. E ca si cum de astazi s-ar sfarsi lumea financiara si toata lumea vinde si-si retrage banii. Lichiditatea in prima ora a fost destul de ridicata, ceea ce arata ca e panica pe piata. Toata lumea vrea cash"

Monday, October 06, 2008

The Dirdy Birdy: How Animation Can Free the Subconscious Mind

Mi-am eliberat subconstientul prin animatie! S-a intamplat duminica seara alaturi de John Dilworth, creatorul celebrului Courage the Cowardly Dog.
Am vazut si comentat impreuna cu "master Dilworth": "The Dirdy Birdy", "Hector, the Get-Over Cat", "Life in Transition" si "Chicken From Outer Space".
"A treia editie a singurului festival de animatie din Bucuresti va avea loc intre 3 si 12 octombrie 2008. Ca de obicei, evenimentul e organizat de fundatia Estenest si face parte dintr-un program intergalactic de promovare a cinematografului de calitate. Avand in vedere popularitatea speciala de care s-a bucurat anim’est la primele doua editii, cea de-a treia va surprinde prin si mai multe proiectii si evenimente neconventionale."

Saturday, August 16, 2008

Bani din IT

Colectand date din mai multe chestionare anonime, ghidul-salariilor.ro a realitat un raport despre nivelul de salarizare in IT pe categorii de job-uri si impartit pe orase.

Am aflat astfel ca in Bucuresti, salariul net maxim al unui "Senior Programmer/Developer" este de zece ori mai mare decat salariul minim pentru un job similar din acelasi oras. Astfel salariul mediu este de 5307 RON, in timp ce minimul si maximul sunt de 1167, respectiv 10800 RON. (Desigur astea sunt rezultate statistice culese sub anonimat, deci minimul si maximul pot fi ne-elocvente.)

Acest raport confirma deasemenea un lucru despre care toata lumea vorbea: diferentele salariale dintre Bucuresti si celelalte mari orase din tara:

Sunday, August 10, 2008

Miros de pulbere

Un nou razboi aproape de casa: South Ossetia. Un razboi ciudat in care Rusia isi incordeaza muschii. Intr-o zona in care tensiunile erau foarte mari, picaturile au umplut paharul. Imi este insa greu sa inteleg mutarea Georgiei. Agresiuni au fost si de o parte si de alta... imi amintesc ca, in urma cu vreo doua luni, Georgia acuza Rusia ca i-a doborat un avion fara pilot (similar cu cele folosite de US in Irak). Se pare insa ca nervii lor au cedat si au lansat o ofensiva totala in Osetia de Sud. Au dus conflictul la un alt nivel. Asta s-a intamplat pe 7 August.
A doua zi Rusia arata ca nimic nu s-a schimbat in comportamentul ei. La fel ca si-n Cehoslovacia, o coloana de tancuri avanseaza catre Tskhinvali. Poti este distrus, flota ruseasca din Marea Neagra a instaurat o blocada asupra navelor care vin si pleaca din Georgia, aviatia rusa are suprematia aeriana, Georgia se retrage din Osetia si inceteaza focul, Abhazia profita de situatie si declara starea de razboi.
M-a impresionat foarte mult curajul si patriotismul Georgiei; imi este mila insa de ce se va intampla cu visul lor european.

Tuesday, August 05, 2008

Noaptea in care Patriciu poate sa doarma

O serie de tranzactii pe piata 'deal' derulate cu actiuni Rompetrol Rafinare, fac ca aceasta sa devina 'Europe Most Active by Volume' in clasamentul intocmit de bloomberg.
  • 500 milioane de actiuni RRC s-au vandut vineri la bursa de la Bucuresti.
  • 10 milioane de actiuni pe zi este media lunii iulie.
"E interesant ce se intampla la Rompetrol Rafinare si eventual cine e cumparatorul. Nu putem sti inca daca a intrat un jucator nou in actionariat prin schimburile de azi sau au fost realizate tranzactii intre actionari existenti", a observat Gabriel Necula.

Friday, July 25, 2008

Autostrada electorala

De pe site-ul Ministerului Transporturilor am aflat care este strategia de dezvoltare a infrastructurii rutiere pentru urmatorii 5 ani.

Desii in ultimii 18 ani am construit doar 100 de km de autostrada si i-am reparat temeinic (de vreo 3 ori in fiecare an) pe ceilalti 100, in decembrie 2013 vom avea 2000 km de autostrada.

Vom zbura de la sud la nord si de la est la vest cu viteza luminii pe care o tot asteptam la capatul tunelului.

Nu stiu altii cum sunt, dar eu m-am cam saturat de vrajeala asta ieftina...

Thursday, July 24, 2008

De ce iubim femeile?

Pentru ca au sani rotunzi, cu gurguie care se ridica prin bluza cand le e frig, pentru ca au fundul mare si grasut, pentru ca au fete cu trasaturi dulci ca ale copiilor, pentru ca au buze pline, dinti decenti si limbi de care nu ti-e sila. Pentru ca nu miros a transpiratie sau a tutun prost si nu asuda pe buza superioara. Pentru ca le zambesc tuturor copiilor mici care trec pe langa ele. Pentru ca merg pe strada drepte, cu capul sus, cu umerii trasi inapoi si nu raspund priviri tale cand le fixezi ca un maniac. Pentru ca trec cu un curaj neasteptat peste toate servitutile anatomiei lor delicate. Pentru ca in pat sunt indraznete si inventive nu din perversitate, ci ca sa-ti arate ca te iubesc. Pentru ca fac toate treburile sacaitoare si marunte din casa fara sa se laude cu asta si fara sa ceara recunostinta. Pentru ca nu citesc reviste porno si nu navigheaza pe site-uri porno. Pentru ca poarta tot felul de zdranganele pe care si le asorteaza la imbracaminte dupa reguli complicate si de neinteles. Pentru ca-si deseneaza si-si picteaza fetele cu atentia concentrata a unui artist inspirat. Pentru ca au obsesia pentru subtirime-a lui Giacometti. Pentru ca se trag din fetite. Pentru ca-si ojeaza unghiile de la picioare. Pentru ca joaca sah, whist sau ping-pong fara sa le intereseze cine castiga. Pentru ca sofeaza prudent in masini lustruite ca niste bomboane, asteptand sa le admiri cand sunt oprite la stop si treci pe zebra prin fata lor. Pentru ca au un fel de-a rezolva problemele care te scoate din minti. Pentru ca iti spun „te iubesc” exact cand te iubesc mai putin, ca un fel de compensatie. Pentru ca nu se masturbeaza. Pentru ca au din cand in cand mici suferinte: o durere reumatica, o constipatie, o batatura, si-atunci iti dai seama ca femeile sunt oameni, oameni ca si tine. Pentru ca scriu fie extrem de delicat, colectionand mici observatii si schitand subtire nuante pshihologice, fie brutal si scamatologic ca nu cumva sa fie suspectate de literatura feminina. Pentru ca sunt extraordinare cititoare, pentru ca scriu trei sferturi din poezia si proza lumii. Pentru ca le inebuneste „Angie” al Rolling-ilor. Pentru ca le termina Cohen. Pentru ca poarta un razboi total si neexplicabil contra gandacilor de bucatarie. Pentru ca si cea mai dura bussiness women poarta chiloti cu induiosatoare flori si dantelute. Pentru ca e asa de ciudat sa-ntinzi la uscat, pe balcon, chilotii femei tale, niste lucrusoare umede, negre, rosii si albe, parte satinate, parte aspre, mirandu-te ce mici suprafete au de acoperit. Pentru ca in filme nu fac niciodata dus inainte de a face dragoste, dar numai in filme. Pentru ca niciodata nu ajungi cu ele la un acord in privinta frumusetii altei femei sau a altui barbat. Pentru ca iau viata in serios, pentru ca par sa creada cu adevarat in realitate. Pentru ca le intereseaza cu adevarat cine ci cine s-a mai cuplat dintre vedetele de televiziune. Pentru ca tim minte numele actritelor si actorilor din filme, chiar ale celor mai obscuri. Pentru ca daca nu e supus nici unei hormonizari embrionul de dezvolta intotdeauna intr-o femeie. Pentru ca nu se gandesc cum sa i-o traga tipului dragut pe care il vad in troleibuz. Pentru ca beau porcarii ca Martini Orange, Gin Tonic sau Vanilla Coke. Pentru ca nu-si pun mana pe fund decat in reclame. Pentru ca nu le excita idee de viol decat in mintea barbatilor. Pentru ca sunt blonde, brune, roscate, dulci, futuse, calde, dragalase, pentru ca au de fiecare data orgasm. Pentru ca daca n-au orgasm nu il mimeaza. Pentru ca momentul cel mai frumos al zilei e cafeaua de dimineata, cand timp de o ora rontaiti biscuiti si puneti ziua la cale. Pentru ca sunt femei, pentru ca nu sunt barbati, nici altceva. Pentru ca din ele-am iesit si-n ele ne-ntoarcem, si mintea noastra se roteste ca o planeta greoaie, mereu si mereu, numai in jurul lor.

De ce iubim femeile - Mircea Cartarescu

Sunday, July 20, 2008

Walker - Politist Rural

Aseara, destul de tarziu, ma duc sa vad niste terenuri. Ma intereseaza mai mult dezvoltarea zonei, infrastructura, distanta fata de metropola...

Imi indeplineasc misiunea si dau sa intorc; incalc linia continua, si ma indrept spre oras. Drumul era pustin pe ambele sensuri de mers, dar Walker era acolo - treaz si dornic de aventura (cu farurile stinse, bine camuflat in intuneric). Isi pune Loganul 1.4 in miscare si se lanseaza in urmarirea mea. La 500 de metri in spatele meu se hotaraste sa-si aprinda farurile. Ma tatoneaza inca vreo 500 de metri si apoi se hotaraste sa ma depaseasca. 1 kilometru merge paralel cu mine, timp in care ma soarbe din priviri. Il salut printr-o usoara miscare de cap, iar el se hotaraste sa treaca la actiune. Se aseaza in fata mea, scoate bastonul reflectorizant pe geamul din dreapta. Ca sa vezi... Singur in masina si el scoate bastonul pe geamul din dreapta. Va dati seama ce efort? Putea sa-si foloseasca girofarul, dar el este de moda veche.

Am vazut pe masina: "Politia Rurala". Mie mi se lumineaza fata. El se da jos din masina si trece direct la subiect: "Actele la control!". Eu fac pe victima nevinovata: "De ce m-ati oprit? S-a intamplat ceva?". N-are chef de texte, si-mi tranteste sec: "Ati intors pe linie continua. In plus imi pareti suspect. Va plimbati la ora asta, singur in masina. Macar daca erati cu vreo fetita...". Imi confirma ca e de moda veche. Ii spun ca ma intereseaza niste terenuri prin zona, ii dau permisul, certificatul si cartea de identitate. Pune mana pe acte si se duce la Logan. Imi zice sa caut asigurarea si rovinieta, si sa vin cu ele la masina. Asigurarea o gasesc relativ usor, insa cu rovinieta este mai greu. Nici nu o caut pentru ca stiu ca nu o am. N-am cumparat rovinieta de vreo 2 ani. Oricum, ma duc la el.

Walker - politist rural - rade plin de fericire. Imi toarna povestea: 30 zile suspendarea permisului, 10 milioane pentru intoarcere pe linia continua, 15 milioane pentru rovinieta. El stie legea; stie ca nu-mi poate lua permisul si nici amenzi de circulatie nu poate da. Eu insa nu o stiu, mai tarziu am aflat-o si eu... Imi dau insa seama ca exagereaza. Stiu ca amenda pentru rovinieta e vreo 5 milioane, iar pentru intoarcere trebuie sa fie si mai mica. Stiu ca el e singur in masina, ca strada era pustie, ca nu are martori. Stiu ca nu o sa semnez hartiile lui, orice ar scrie acolo. Stiu ca el e diferit de ceilalti: nu ma ameninta cu procesul de constatare in mana, ci flutura indecis actele mele. Ma intreaba cum facem... Ii este foame. Probabil l-as rezolva cu 50 RON. Dar vreau sa mai stau cu el. Imi mod sigur o sa inceapa sa-mi spuna povestea vietii lui. Ma intreaba unde lucrez, unde am terminat facultatea, unde stau, inca odata unde lucrez, pe ce strada e facultatea pe care am terminat-o. Intrebari psihologige; d'alea de care l-au invatat la scoala :) Imi pune aceasi intrebare de mai multe ori ca sa verifice ceva, sau ca sa ma enerveze pe mine... Imi readuce aminte ca am incalcat legea. Ca imi poate lua permisul, mai zice odata de amenda. Ma intreaba cum facem... Il intreb si eu cum facem. N-are curaj sa-mi ceara. Imi spune ca are salariu mic (700 euro), ca sta in bucuresti cu chirie, ca toata noapte e la serviciu... Ca a ajuns asa pentru ca nu i-a placut scoala. Cand era la liceu i-a placut sportul si bautura. Acum nu-i mai plac; acum ar bea o calimara de cerneala. Imi devine simpatic :) Imi spune ca e pacat sa-mi ia permimsul si mai intreaba odata cum facem. Fac pe prostul. El vede ca nu are cu cine si-mi da actele inapoi. Walker - Politist Rural a renuntat!

Dar partea frumoasa abia incepe. Imi spune ca la marginea comunei este un cartier rezidential. Imi zice ca sunt bine facute in comparatie cu altele din zona. Observasem si eu micutul cartier si imi notasem adresa de internet a proiectului. Imi spune care sunt preturile. Imi spune totusi ca nu-mi recomanda. "E mai bine sa-ti iei terenul si sa-ti construiesti". Dar nu la el in comuna. E rau famata, imi zice el... tiganii din Ferentari si-au vandut casele de la oras si s-au mutat aici. Ma surprinde... totusi este un drum european si nu-s mai mult de 15 kilometrii de la Piata Unirii. Imi spune ale cui sunt casele. Domnul Xulescu. "A fost inginer aici la ferma. A venit in comuna cu un trabant si o valiza de haine. Acum are o fabrica de alcool, un cartier rezidential, si o casa cat Mitropolia". Asta-i domnul Xulescu. Walker este tot politist; la fel ca si atunci; poate la fel si peste 20 ani...

Ne-am strans mainile si am plecat.

*** orice asemanare cu persoane sau intamplari reale este pur intamplatoare *** Sic!

Saturday, July 19, 2008

Am invins punga de plastic!


Am mers la Carrefour si cand m-am apropiat de casa am avut o surpriza: multe sacose care-mi faceau cu ochiul :) M-am apropiat si am aflat ca in batalia impotriva pungilor de plastic, Carrefour arunca la bataie sacose returnabile.

Cum functioneaza? Cumperi o sacosa returnabila (destul de comode, spatioase si chiar dragute) cu 2 lei si 5 bani, la casa iti scrie ceva pe fundul sacosei si poti venii cu ea la magazin de cate ori ai nevoie. Daca se deterioreaza o returnezi si primesti la schimb una noua, de data asta fara sa mai platesti nimic.

Mi-am cumparat doua pentru ca de aici am aflat ca intr-un an folosesc 250 pungi de plastic pe care le arunc dupa 20 minute de folosire. Le tin in masina pentru ca altfel as uita de ele!

Sunday, July 06, 2008

Eu donez. Tu?

Am donat sange. Mi-am dorit de multa vreme sa fac asta, dar acum am facut-o si o sa continui s-o fac. Stiti ca in Romania ne confruntam cu o criza acuta de sange si ca avem un procent de donatori extrem de scazut? (am inteles ca de 5 ori mai mic decat media europeana)... Nu am avut niciodata nevoie de sange, dar nu vreau sa fiu niciodata in situatia sa am nevoie si sa umblu bezmetic dupa donatori.

Am donat 450 ml. Am primit multe zambete, o zi libera de la serviciu, 7 bonuri de masa si prajituri :) Mi-au spus ca pot salva pana la 3 vieti. Sunt mandru!

Aici poti afla mai multe detalii: doneazasange.ro

Monday, April 14, 2008

David Rockefeller

... am invatat ca eficienta mea depinde de abilitatea de a dezvolta si intretine o retea de persoane cu informatii de incredere si influenta.

Unii pot considera ca aceasa tehnica este cinica si manipulatoare. Nu sunt de acord. O astfel de abordare mi-a permis sa intalnesc oameni care au fost utili in atingerea unor teluri si mi-au dat ocazia sa leg prietenii de durata, care mi-au imbogatit viata.

[...]

Contrar opiniei multora, capacitatea de a obtine profituri este un element important in cadrul progresului societatii. Ispita profiturilor genereaza locuri de munca, creaza bogatie si ofera oamenilor forta, intr-un fel in care nici un sistem economic si social nu a putut-o face. Acesta este motivul pentru care nimeni nu ar trebui sa se simta vinovat ca face bani.

[...] fara intreprinzatori care sa doreasca scoaterea pe piata a unor noi produse si a unor idei noi si fara investitorii care sa fie dispusi sa ii finanteze, ar fi imposibil sa se obtina o crestere reala. Alternativa, dupa cum am aflat cu totii, cu parere de rau, in secolul XX, este controlul guvernamental asupra factorilor de productie, control al carui rezultat - dezechilibre ecologice, fabrici abandonate si vieti marcate de teroare pentru milioane de oameni - poate fi observat in Rusia si in Europa de Est, in Asia, America de Sud si Africa.

Memorii - David Rockefeller

Tuesday, December 25, 2007

Cumparaturile si sexul

Cumparaturile si sexul, spune controversatul dramaturg britanic Mark Ravenhill, sunt singurele lucruri care motiveaza cu adevarat generatia tanara. Cumparaturile si sexul sunt ceea ce le pune, cu adevarat, tinerilor sangele in miscare.

Tanara generatie va ramane indiferenta in fata societatii atata timp cat liderii acesteia nu au mai avut parte de sex salbatic de la sfarsitul anilor 70 si lasa cumparaturile pe seama unui consilier de imagine.

Wednesday, December 19, 2007

Despre capitalistul mioritic

In Dilema Veche, Andrei Plesu ne vorbeste destre trei versiuni ale capitalismului autohton:

1. Proaspătul îmbogăţit. Un fel de Al Capone du pauvre, încă perplex că e aşa bogat, capabil mai curînd să-şi arate banii decît să-i folosească. În loc de urechi, are o ghirlandă de celulare, în loc de creier, un iPod. A face afaceri e, pentru el, a fi băiat deştept, a fi şmecher, a şti să te învîrţi. Vorbeşte tare oriunde s-ar afla, e convertibil în femei şi maşini, face cadouri scumpe şi dă bacşişuri grase. Nu-l complexează nimic, nu-i e ruşine de nimic, nu înţelege ce-ai cu el. În general se tunde scurt, ceea ce îi dă un aspect de bodyguard deghizat în patron. Se îmbracă inadecvat, se poartă frust, rîde zgomotos. E sentimental. Are grijă de mama, îşi răzgîie copiii şi, mai ales, îşi (le) face case ample, pompoase, în stilul vilelor de activişti ai vechiului regim (pe dinafară), cu lucioase parodii arăbeşti (pe dinăuntru).

2. Fata sau băiatul „de firmă“. În cazul acestei categorii, portretul individual se şterge. Specia e mai tare decît reprezentanţii ei. Avem de-a face cu inşi care se îmbracă la fel, mănîncă la fel, gîndesc (cînd totuşi o fac) la fel, vorbesc la fel. Muncesc mult, fiindcă visează să ajungă cît mai curînd în postura de la punctul 1. Sau măcar de la punctul 3. Din cauza asta, registrul privat al vieţii lor e nul sau catastrofal. Nu se distrează decît la grămadă, n-au intimitate, n-au bucurii. Cînd trebuie să fie simpli, îşi iau un aer sofisticat, cînd trebuie să gîndească nuanţat, devin rudimentari. Sînt, în genere, cît se poate de americani: nu mai spun „conţinuturi“, ci content-uri, nu mai spun „provocări“, ci challenge-uri.

3. Managerul. E o anexă la power-point. E expert. Îţi arată statistici, grafice colorate, analize de perspectivă. Ştie. N-are timp de pierdut. Îţi livrează platitudini şi bun-simţisme, pe bază de studii „sociologice“, evaluări de manual şi scamatorii probabilistice. A învăţat lucruri clare şi definitive. Ştie reguli. Toate regulile. Nu poate fi contrazis. Lucrează pe bani, să ne-nţelegem! Nu e prostul nimănui. Nu acceptă bla-bla-uri intelectuale. Un text se judecă după lungime, o carte – după vînzări. Restul sînt fiţe. Managerul e un fost băiat de firmă, care speră să ajungă magnat.

Sunday, November 18, 2007

Remember

Imi amintesc putine lucruri de cand eram copil. Primele amintiri le am de pe la 5 sau 6 ani. Eram undeva la Herculane in misiune dupa adunat capace de Cico. Jucam apoi fotbal cu ele in fata hotelului. Imi aduc aminte asta pentru ca atunci sora mea era gata-gata sa se inece intr-o cutie in care puneau sucurile la racit. Era plina cu apa. Pe fundul ei se adunasera o multime de capace, iar ea s-a aplecat ca sa le scoata de acolo.

Apoi imi amintesc de Soimii Patriei. Eram soim si era ziua mea.

Imi amintesc destul de putin despre primii ani de scoala. Aveam o tabla mare de lemn proaspat vopsita cu negru si liniata precum caietele de abecedar. Imi amintesc ca eram printre premianti, dar si ca in clasa a II-a m-au prins copiind la romana. Era o autodictare, o poezie despre tatal celuilalt (al meu era ofiter, si cu ofiter nu era nici o strofa. Era cu ingineri, cu doctori, cu tractoristi... dar nu cu ofiteri). Nu-mi amintesc nimic despre cozile la lapte. Imi amintesc insa de cartela; mergeam uneori sa cumpar paine (2 paini, cat erau pe cartela, plus doua inghetate: 10 lei). Imi amintesc ca alergam dupa TIR-uri si strigam la ei ca sa ne dea guma. Mai apoi am aflat ca pe la noi treceau doar TIR-uri bulgaresti, si ca aia aveau doar tigari BT.

Un moment de importanta majora a fost cand am devenit pionier. Asta a fost un eveniment crucial. Am mers la Bucuresti la Palatul Copiilor. Aveam uniforme si drapel. Am depus juramantul si am primit cravate. Eram fericit. Apoi imi amintesc de o tabara a tinerilor comunisti. Eram cel mai mic de acolo, dar m-au luat pentru ca aveam pile. Eram nascut la Scornicesti si prin familia mea erau cativa comunisti de frunte. Am primit atunci niste trese albastre, asemanatoare cu gradele ofiterilor. Eram cel mai mandru din lume: aveam cravata de pionier, jnur rosu de comandant de grupa, si proaspetele grade "de ofiter". M-as fi imbracat asa oriunde as fi mers. Scriam poezii despre Tovarasul, aveam un caiet intreg. Eram cel mai bun! Acum nu-mi amintesc nici una...

Imi amintesc insa cand am furat 200 lei. Am cumparat lozuri, am castigat de cateva ori, dar pana la urma am ramas lefter.

Cercurile de la Palatul Pionierilor! Eram initial la o grupa de aeromodele. Nu-mi placeau avioanele. Am mers odata cu tancul, si de atunci tancul era cel mai tare. Avioanele nu erau de mine. M-am mutat la o grupa de electronica unde faceam tot felul de minuni. Atunci am vazut pentru prima data un calculator. Ne-au dus sa ne arate un HC, si ne-au lasat sa ne jucam. De data asta era un joc cu tancuri. Eram inca odata fericit! Imi amintesc ca a durat vreo 20 minute pana s-a incarcat caseta. Probabil ca daca jocul ala era cu avioane, nu as mai fi pus niciodata mana pe un calculator.

A venit apoi revolutia. Mama era la Moscova, tata se juca cu tancurile prin Bucuresti, iar eu cu sora mea la Scornicesti. Nu am stiut mai nimic pana cand nu s-a terminat totul, imi amintesc doar lacrimile bunicilor. Plangeau pentru ca fiul lor se lupta cu teroristii, si la televizor vedeau imagini ingrozitoare. Asa s-a terminat si joaca mea de-a comunistii petru ca in mintea mea toti comunistii devenisera teroristi. Atunci am ars caietul cu poezii, si cateva carti care acum ar valora ceva...

Wednesday, October 31, 2007

Meet the Thinkers

De aici am aflat ca:

"Conferinţele MEET THE THINKERS vor mijloci întâlnirea directă dintre comunitatea de afaceri din România şi cei mai influenţi gânditori ai managementului de pe tot mapamondul.

Prima conferinţă va fi susţinută de Jonas Ridderstråle şi Kjell Nordström, doi dintre cei mai căutaţi speakeri de pe mapamond.

Andrei Pleşu va susţine discursul de deschidere a conferinţei."

Mi-ar fi placut sa merg, mai ales ca cei doi sunt autorii Funky Business, despre care am scris aici. Din pacate pretul este unul restrictiv (525E).

Sunday, September 30, 2007

Crima si Pedeapsa

... oamenii se impart in "obisnuiti" si "exceptionali". Cei obisnuiti trebuie sa traiasca in supunere si nu au dreptul sa incalce legea, pentru ca ei - vedeti dumneavoastra - sunt obisnuiti. Iar cei exceptionali au dreptul sa se dea la tot felul de nelegiuiri si sa incalce orice lege, tocmai pentru ca sunt exeptionali.

[...]

Subdiviziunile sunt, fireste, infinite, dar trasaturile distinctive ale celor doua categorii mi se par destul de nete: prima, turma adica, e compusa din oameni conservatori, cuminti, care traiesc in supunere, o supunere ce nici nu le displace de altfel. Si eu cred ca sunt chiar datori sa fie supusi, pentru ca acesta e rolul lor in viata. Cat despre exponentii celeilalte categorii - toti incalca legea, sau sunt inclinati, prin firea lor, s-o incalce. Crimele comise de ei, sunt, desigur, relative si de o gravitate variabila. In majoritatea cazurilor, acesti indivizi reclama, in formule diverse, distrugerea a ceea ce este in numele a ceea ce ar trebui sa fie. Daca e cazul, pentru a face sa triumfe ideile lor, acestia calca peste cadavre, pe mari de sange; si, dupa mine, pot sa o faca fara mustrari de constiinta: totul depinde de ideea ai caror purtatori sunt, de anvergura ei.

Crima si pedeapsa - F. M. Dostoievski

Tuesday, September 18, 2007

Funky Business

Magnatii de categorie grea tind sa fie inlocuiti de mai multi luptatori de la categoria pana, mici si rai, care lucreaza in retea. Comertul electronic intre companii e in prezent de cinci ori mai mare decat comertul electronic pentru consumatori. Conform previziunilor pentru 2003 ale institutului Forester Research, comertul electronic intre companii va avea o cifra de afaceri de 1.3 trilioane de dolari americani. Intrand in contact virtual cu alti performeri de varf, putem sa dam inventarul la schimb cu informatia. La Wal-Mart, gigantul american al comertului detailist, 97 la suta din bunuri nu trec niciodata printr-un depozit. Bunurile merg direct de la producator pe raft si apoi spre voi. Lantul digital al aprovizionarii opereaza in timp real. Cand cumparati un pulover de lana de la Benetton, absolut toata reteaua o simte, pe drumul inapoi, tocmai pana la oaie. Casa de la magazin trimite un semnal si, instantaneu, incep sa cada piesele dominoului digital. In curand, reteaua va stii ca e timpul sa produca un pulover nou. Toate organnizatiile sunt fortate sa isi e-proiecteze operatiunile.

Funky Business - J. Ridderstale, K. Nordstrom




Sunday, September 09, 2007

Arta afacerilor

Primul si ultimul paragraf din Arta Afacerilor de Donald J. Trump:

Nu fac asta pentru bani. Am destui, mult mai multi decat voi avea nevoie vreodata. A face afaceri e o forma de arta. Altii picteaza panze splendide sau scriu poezii superbe. Mie imi place sa fac afaceri, de preferinta, afaceri mari. Dupa ele alerg.

[...]

Sa nu intelegeti gresit. Intentionez sa fac mai departe afaceri, afaceri mari, douazeci si patru de ore din douazeci si patru.